ridkivti

Casa din satul Ridkivţi, raionul Novosuliţa a fost construită în 1835 şi este cea mai veche construcţie cu destinaţie locativă din muzeu. Stăpânul acestei case era primarul localităţii, persoană renumită şi înstărită, având în proprietatea sa 20 de fălci de pământ (aprox. 28 ha), multe vite şi multe alte bunuri. În curte este o şură mare, unde se păstrau grânele, fâneţele aduse din câmp şi un număr mare de unelte gospodăreşti, căruţe, pluguri, grape, etc. În fundul curţii se găseşte coteţul pentru porci, împărţit în două părţi şi o coştireaţă pe două nivele: primul nivel pentru gâşte şi raţe şi cel de-al doilea, pentru găini. Atrage atenţia şi frumoasa cămară cu grindă sculptată, în care sunt expuse vase din ceramică bucovineană. Alături, se află două coşere, primul, împletit din răchită, iar al doilea, construit mai solid, cu cadre (schelet), este împărţit în trei încăperi. Încăperile laterale serveau la depozitarea porumbului şi erau împrejmuite de jur-împrejur cu stinghii din scânduri înguste, cu spaţii pentru aerisire. Partea centrală avea rol de cămară, în ea se păstrau grânele. Acoperişul coşerului era în două ape.
Casa este tipică pentru partea austriacă a Bucovinei, numai dimensiunile ei sunt mai mari. Acoperişul în patru ape este din paie de secară. Coşul de fum (hornul) lipseşte, existând doar două deschizături pentru evacuarea fumului. Fiecare detaliu din interior corespunde unor elemente tradiţionale generale. Statutul social mai ridicat al gospodarului ieşea în evidenţă doar prin mobilier şi anumite lucruri de lungă întrebuinţare, care erau cumpărate de la oraş: oglinda, lampa de gaz, vesela de porţelan, mai multe perechi de încălţăminte bună.
Elementul central care înfrumuseţează casa cea mare este un covor, în care sunt reprezentaţi trandafiri înrămaţi în ghirlandă de flori. Pe pat stau mai multe perne, frumos aşezate, iar pe stinghie, deasupra, este îmbrăcămintea de sărbătoare. Toate acestea, împreună cu poliţa cu vase înflorate şi scoarţele de pe pereţi crează o atmosferă intimă, cu rol funcţional şi estetic. Aici se mai găsesc şi frumoasele lăzi huţule sculptate. Modele sculptate includ, pe lângă elemente tradiţionale, cruciuliţele, ca simbol al vieţii şi diferite rozete şi motive geometrice, înconjurate de cercuri concentrice. Toate aceste modele sunt semne ale cosmogoniei strămoşilor lor, care se închinau la forţe ale naturii şi trăiau într-o comuniune desăvârşită cu natura. În încăpere sunt două lăzi şi acest lucru denotă că în familie era o fată de măritat, a doua ladă servind ca ladă de zestre. Fetele erau de mici învăţate să muncească, ca orice gospodină: să toarcă, să ţese, să coase şi să brodeze. Pâna la atingerea vârstei de căsătorie, fata trebuia să-ţi pregătească păturile, ştergarele, catrinţele, cămăşile şi feţele de masă. În interiorul casei mari este reconstituit un fragment din obiceiul de nuntă.